În anii când a fost primar în comuna Ştefăneşti Constantin Stoica a fost începută construcţia căminului cultural, dar puterea economică a comunei se redusese simţitor prin realizarea altor investiţii mai prioritare: magazine, şcoli, drumuri. Căminul a fost început, dar s-a realizat doar temelia din lipsă de fonduri şi materiale.

Prin intervenţii insistente la Regiunea Argeş de care depindea comuna Ştefăneşti, la Comitetul de Stat al Planificării, primarul cu ajutorul lui Teodor Bălăşel – fiul au reuşit să obţină o hotărâre a Consiliului de Miniştrii prin care Căminul Cultural din comuna Ştefăneşti a fost introdus în planul de stat şi suplimentate fonduri de investiţii de către Regiunea Argeş cu suma de 50.000 de lei, necesari pentru executarea restului lucrărilor.

Cu sprijinul Consiliului Popular al comunei Ştefăneşti şi al lui Teodor Bălăşel – fiul au reuşit să obţină materialele de construcţie necesare terminării lucrărilor. În anul 1960, comuna Ştefăneşti a avut un impunător Cămin Culturăl, cu o mare sală de spectacole, sală de bibliotecă care avea să umple un mare gol resimţit în activitatea culturală a comunei, ridicând nivelul cultural şi moral al oamenilor care au pătruns în şcoli, în instituţii.

Căminul Cultural a fost inaugurat la 26 iunie 1961. În perioada 1990 – 2000 a fost transformat în discotecă pentru tinerii comunei şi alţi tineri din zonă. În prezent, în cadrul Căminului Culturăl funcţionează biblioteca locală şi centrul PAPI.

Scurt istoric al bibliotecii publice Ştefăneşti

Biblioteca comunală a fost înfiinţată în 1949 şi a funcţionat în diferite case nationalizate până la construirea Căminului Culturăl şi a localului Bibliotecii. În 1950 se organizează primele cursuri pentru bibliotecari cu durata de 16 zile.

Bibliotecarul nu era salariat şi primea o dată la 3 luni o primă în funcţie de activitatea desfăşurată. În 1952 directorul de cămin ocupa şi funcţia de bibliotecar pentru care primeşte un salariu fix.Primul bibliotecar la Biblioteca Comunală Ştefăneşti a fost Mitrache Gheorghiţa, din 1950 până în 1954, ea ocupa şi funcţia de bibliotecar şi funcţia de director de cămin.

Biblioteca a funcţionat în case naţionalizate – la Panait Gheorghe până în anul 1960 când este mutată în casa preotului Georgescu Vasile.Fondul de carte era foarte mic aranjat pe un singur raft. În anii care au urmat postul de bibliotecar a fost ocupat de mai mulţi bibliotecari cu şi fără pregătire de specialitate, cu şi fără dragoste de carte:
• 1954 Moculescu Dumitru
• 1954-1955 Marinescu Zizi
• 1955-1956 Bujgoi Floarea
• 1956-1960 Marinescu Constantin
• 1960-1961 Barcan Mariana
• 1961-1975 Stănciulescu Eleonora

În 1960 prin intervenţiile personale ale fiului folcloristului Teodor Bălăşel la Consiliul de Miniştrii se emite o hotărâre specială pentru alocarea fondurilor necesare construirii Căminului Culturăl şi a Bibliotecii pentru introducerea în Planul de Stat.

Teodor Bălăşel fiul asigură şi materialele necesare obţinute suplimentar prin intervenţii speciale. În 1961 se inaugurează Caminul Culturăl şi totodată şi noul local al Bilbiotecii, Biblioteca urmând a fi mutată de la preotul Georgescu în localul amenajat special. Începând din anul 1975 funcţia de bibliotecar este ocupată de un cadru didactic, Biblioteca funcţionând cu jumătate de normă:-1975-1982 Mazilu Aritica-1982-1990 Tudoraşcu Valerica
Din anul 1991 Biblioteca a funcţionat cu normă întreagă, având ca bibliotecar pe Crăciun Magdalena.

Casa de creaţie vâlceană „Preotul Gheorghe Ionescu”

În casa memorială „Teodor Bălăşel”, ginerele acestuia Gheorghe Ionescu a deschis o şcoală folclorică cu patru elevi pentru a îi pregătii în vederea culegerii materialului folcloric. Aici există o arhivă folclorică, Gheorghe Ionescu păstrând-o cu grije şi înmulţind-o a lăsat-o moştenire satului. Aprobarea acestei case memoriale a fost dată în 1959. În comuna Ştefăneşti s-a ţinut primul congres al folcloriştilor.

Expoziţie Muzeală „Teodor Bălăşel” în comuna Ştefăneşti

Personalitate importantă a cercetării folclorice româneşti – Teodor Bălăşel, preot din comuna Ştefăneşti.
În comuna Ştefăneşti au existat folclorişti de seamă ca Teodor Bălăşel (1869 – 1914), care a fost „ctitorul folclorului oltenesc”, Ion N. Popescu (1887 -1945) şi G. Fira.
Născut la 7 noiembrie 1869, în comuna Bogdăneşti, Vâlcea, Teodor Bălăşel şi-a petrecut copilăria în satul natal, unde a făcut şi şcoala primară. Când avea 15 ani părinţii l-au dat ca băiat de prăvălie la Râmnicu-Vâlcea, unde a lucrat doar câteva luni.

S-a înscris la cursul inferior al seminarului din oraşul Râmnicu-Vâlcea. În anul 1889 a fost numit învăţător provizoriu în comuna Ştefăneşti, judeţul Vâlcea.
Debutul publicistic are loc în anul 1890, când a trimis diferite materiale la revistele: „Biblioteca familiei”, „Universul literar” sub semnătura „Bălăşel de la Ştefăneşti”.

Din anul 1892 a desfăşurat o neobosită activitate de folclorist, publicând Legende, tradiţii şi credinţe populare în revista „Gazeta învăţătorului” sub semnătura „Bălăşel cântăreţ”. Tot atunci a publicat articolul O propunere, în care a scos în evidenţă starea sanitară a populaţiei de la sate. La 7 noiembrie 1892 a comunicat Academiei Române că are pregătită o amplă şi valoroasă colecţie folcloristică de balade, cântece, ghicitori, basme, legende, doine. A fost numit paroh în comuna Ştefăneşti în 1894.

A avut rubrică permanentă în „Şezătoarea” cu articole despre Tradiţii populare. A ţinut diferite conferinţe. În 1901 a realizat o amplă culegere de cântece populare pentru învăţătorii din judeţul Vâlcea. La 29 martie 1907, în ziarul „Conservatorul” a apărut articolul Cine sunt agitatorii! în care Teodor Bălăşel a fost demascat ca instigator al răscoalei din Oltenia prin activitatea publicistică revoluţionară dusă în revista „Cuvântul adevărului” unde a declarat că „ziua răfuielilor” este din ce în ce mai aproape. Tot în 1907, Teodor Bălăşel a înfiinţat „Societatea Culturălă şi de Ajutor Reciproc”, societate care a publicat două broşuri în anii 1909, 1910. În 3-5 ianuarie 1927 a avut loc în comuna Ştefăneşti consfătuirea folcloriştilor din Oltenia, când a luat fiinţă „Tovărăşia Folcloriştilor Olteni” al cărui cârmuitor a fost ales Teodor Bălăşel.

În 1939, i-a apărut în revista „Izvoraşul” celebrul articol Cum m-am făcut folclorist! În 30 ianuarie 1941, Teodor Bălăşel s-a stins din viaţă în comuna Ştefăneşti, judeţul Vâlcea.
Teodor Bălăşel a avut mândria ridicării ţărănimii, a satului, conştiinţa unei misiuni liber acceptată de a se dărui celor rămaşi în suferinţă, pentru înălţarea şi eliberarea lor din asuprire şi exploatare. În casa în care a trăit s-a deschis de câţiva ani o Expoziţie Muzeală „Teodor Bălăşel” în comuna Ştefăneşti, sat Dobruşa, valorificându-se un bogat material istorico-folcloristic rămas de la acest înflăcărat luptător pentru cauza celor mulţi.

Instituţii de cultură:
• PAPI – punct acces public la informaţie
Telefon: 0740319170 sau 0723263053

Program: zilnic de luni până vineri între orele 07.30-15.30

• Biblioteca comunală Ştefăneşti
Contact: Magdalena Crăciun bibliotecar

Telefon: 0250830497 sau 0747251212

Program: zilnic de luni până vineri între orele 07.30-15.30

• Căminul Culturăl Ştefăneşti

Telefon: 0250830497

Program: 07.30-15.30 de luni până vineri